Schimbările climatice: Creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră din cauza activităților umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili, duce la încălzirea globală, care afectează vremea, nivelul mării și ecosistemele.

Poluarea aerului: Emisiile de dioxid de carbon, azot și particule fine din industrie, vehicule și alte surse contribuie la poluarea aerului, care poate provoca probleme de sănătate, cum ar fi boli respiratorii și cardiovasculare.

Poluarea apei: Deversarea substanțelor chimice, plasticului și deșeurilor în râuri, lacuri și oceane contaminează sursele de apă potabilă și afectează viața acvatică.

Deșeurile plastice: Utilizarea excesivă a plasticului de unică folosință și managementul ineficient al deșeurilor duc la acumularea de plastic în mediu, afectând ecosistemele și animalele sălbatice.

Defrișările: Tăierea pădurilor pentru agricultură, urbanizare sau exploatare forestieră reduce biodiversitatea, afectează ciclurile de apă și contribuie la schimbările climatice.

Pierderea biodiversității: Activitățile umane, cum ar fi distrugerea habitatelor, vânarea excesivă și introducerea speciilor invazive, duc la dispariția speciilor, afectând ecosistemele și echilibrul natural.

Epuizarea resurselor de apă: Suprapopularea, agricultura intensivă și utilizarea ineficientă a apei duc la scăderea nivelului apelor subterane și a râurilor, afectând atât comunitățile, cât și mediul.

Acidificarea oceanelor: Absorbția dioxidului de carbon de către oceane duce la acidificarea apei, afectând coralii și alte forme de viață marină, cu impact asupra ecosistemelor marine.

Deșeurile electrice și electronice: Creșterea tehnologiei generează o cantitate tot mai mare de deșeuri electronice, care conțin substanțe toxice ce pot polua solul și apa dacă nu sunt gestionate corect.

Agricultura intensivă: Utilizarea pesticidelor, îngrășămintelor chimice și tehnicilor agricole intensive duce la degradarea solului, poluarea apei și pierderea biodiversității. Urbanizarea nesustenabilă: Creșterea rapidă a orașelor fără planificare adecvată duce la distrugerea habitatelor naturale, creșterea poluării și congestia traficului.

Exploatarea resurselor naturale: Extracția excesivă de minerale, combustibili fosili și alte resurse naturale duce la degradarea mediului, distrugerea habitatelor și conflictul asupra resurselor.

Deșertificarea: Procesul prin care terenurile productive devin deșert din cauza activităților umane, cum ar fi defrișarea, agricultura intensivă și schimbările climatice, afectând securitatea alimentară și accesul la apă.

Poluarea fonică: Creșterea zgomotului în mediu, provenit de la trafic, industrie și alte surse, afectează sănătatea umană și animalele, perturbând comportamentele și habitatul acestora.

Exploatarea petrolieră și a gazelor naturale: Extracția și transportul acestor resurse pot duce la poluarea solului, apei și aerului, precum și la deversări care afectează ecosistemele marine și terestre.

Inundațiile și secetele extreme: Aceste fenomene, adesea exacerbate de schimbările climatice, afectează agricultura, infrastructura și comunitățile, punând în pericol viețile oamenilor și ecosistemele.

Efectele pesticidelor și erbicidelor: Utilizarea pe scară largă a acestor substanțe chimice în agricultură poate duce la contaminarea solului și apei, afectând sănătatea oamenilor și a ecosistemelor.

Deteriorarea habitatelor marine: Activitățile de pescuit excesiv, poluarea și acidificarea oceanului contribuie la deteriorarea habitatelor marine, cum ar fi recifurile de corali.

Impactul turismului necontrolat: Turismul nesustenabil poate duce la degradarea mediului, distrugerea habitatelor și poluarea, afectând atât natura, cât și comunitățile locale.

Schimbările în distribuția speciilor: Din cauza schimbărilor climatice, unele specii își schimbă aria geografică, ceea ce poate duce la conflicte între specii și la pierderea biodiversității.